CORINA PETCULESCU

Galeria Arta din Câmpulung Muscel găzduieÈ™te, începând de sâmbătă 12.12.2020, expoziÈ›ia Izvoade sau cum ia naÈ™tere icoana pe sticlă.
Expune Corina Petculescu, membră a Uniunii ArtiÈ™tilor Plastici din România.
Artista este absolventă a Universității Naționale de Arte, secția Artă monumentală, clasa prof. Ion Grigore, promoția 1998.
Din 1996 È™i până în prezent a participat la cele mai importante expoziÈ›ii de artă religioasă, conservare È™i restaurare, cu precădere la cele dedicate icoanei pe sticlă, domeniu în care s-a consacrat naÈ›ional È™i internaÈ›ional.
A fost È™i este o prezență constantă la evenimentele organizate de Muzeul NaÈ›ional al Țăranului Român, începuturile colaborării cu prestigioasa instituÈ›ie fiindu-i marcate de sprijinul regretaÈ›ilor Horia Bernea È™i Irina Nicolau.

„Corina Petculescu, iconar cu un solid background artistic, este unul dintre puÅ£inii care recuperează meÅŸteÅŸugul icoanei, întorcându-se cu fidelitate la canon ÅŸi la modelele vechilor ÅŸcoli de iconari din Transilvania: Savu Moga, Matei Å¢îmforea, Ioan Pop, centrul de la Nicula, ÅŸi reconstituie suportul original al icoanei folosind glaja, sticla manufacturată prin suflare, profile de rame ÅŸi tipare vechi, izvoade desenate direct după icoanele originale. Atelierul său este dublat de colecÅ£ia personală de artă ţărănească, imaginând un spaÅ£iu în care obiectul de patrimoniu alături de obiectul creat ÅŸi de cel cotidian construiesc o relaÅ£ie armonioasă într-o locuire transfigurată de puterea imaginii sacre. (…) Cămășile femeieÈ™ti, zgărdanele, scoarÈ›ele de MaramureÈ™, icoanele pe glajă, sumanele de Bucovina, înfundate în lăzi de zestre, stând pe podea sau pe perete lângă desenele Mariei, toate poartă cu ele câte o poveste È™i o istorie de cel puÈ›in 25 de ani, de când au început să fie aÈ™ezate împreună.” (Lila Passima, site MÈšR)

„Izvodul este modelul, manuscrisul, originalul pe care îl foloseÈ™te iconarul atunci când începe desenul unei icoane pe sticlă. Putea fi transmis sau moÈ™tenit. Sursele inspiraÈ›iei iconarilor din trecut erau litografiile, frescele din biserici sau imaginaÈ›ia/creativitatea fiecăruia dintre ei, în funcÈ›ie de talent È™i pricepere. Izvodul în sine este desenul în creion pe o hârtie mai subÈ›ire, care ulterior, prin ungerea cu ulei, devine transparentă. Este ideal să fie rezultatul unui studiu, chiar după o icoană veche (cea mai bună documentare se face într-un muzeu) sau după o imagine a unei icoane vechi reproduse într-un album de artă. (…) Respect canonul, pentru că È™i icoana pe sticlă are un canon, ca È™i icoana pe lemn. Are un duh al ei… Ce înseamnă practic canonul în icoana pe sticlă? Dacă respecÈ›i izvodul icoanei vechi, ai respectat canonul.” (Corina Petculescu)

ExpoziÈ›ia, compusă din izvoade, icoane pe sticlă È™i elemente de mobilier țărănesc pictat, va fi deschisă în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021. Vizitarea ei se face cu respectarea restricÈ›iilor È™i reglementărilor legale pentru spaÈ›ii închise, specifice perioadei de pandemie, aplicate È™i afiÈ™ate în clădirea care găzduieÈ™te È™i galeria.


 

Ioan Crăciun,
Director al Editurii Ars Docendi
Curator al Galeriei Arta

2020-12-14

EXPOZITIE AFIȘE

Ne face plăcere să vă invităm la Galeria Arta din Câmpulung Muscel, unde puteÈ›i vizita expoziÈ›ia Galeria cu afiÈ™eAnii începutului: 2004-2007. Majoritatea afiÈ™elor expuse au fost realizate la Editura Ars Docendi, răspunzând propunerilor expozanÈ›ilor sau autorilor.

Aceasta este prima dintr-o serie retrospectivă de aÈ™ezări pe simeze ale afiÈ™elor celor mai importante evenimente desfășurate aici începând cu 3 iulie 2004, data deschiderii primei expoziÈ›ii, respectiv a inaugurării Galeriei în cadrul Pristavu Center. Toate evenimentele expoziÈ›ionale È™i culturale sunt marcate pe site-ul Galeriei.

Până în prezent s-au succedat 250 de evenimente care, păstrând cadrul È™i standardul expoziÈ›ional al unei galerii de artă, s-au caracterizat È™i printr-o anumită diversitate: artă plastică cu precădere, fotografie, etnografie, artă religioasă, lansări de carte, întâlniri muzicale, teatrale È™.a., multe dintre ele având autori È™i protagoniÈ™ti cu recunoaÈ™tere naÈ›ională sau internaÈ›ională.

Manifestarea actuală cuprinde afiÈ™e ale evenimentelor din primii ani, perioadă în care a început constituirea memoriei È™i istoriei acesteia. Încercăm să intrăm în aÈ™a-zisa „nouă normalitate”, continuând tradiÈ›ia Galeriei È™i raportându-ne la vechea normalitate, cea de dinaintea pandemiei*. Luni bune, nici aici nu s-au mai putut programa vernisaje, lansări de carte etc. De aceea, am ales o altfel de expoziÈ›ie, care să le reunească pe cele din primii ani È™i să ne aducă aminte cum era înainte, când, aÈ™a cum inspirat spunea cineva, „eram fericiÈ›i È™i nu È™tiam”.

Privind în urmă prin intermediul afiÈ™elor, ne putem (re)întâlni cu deja vechii prieteni È™i colaboratori ai Galeriei: membri ai mai multor filiale UAP din România, ai Cenaclului „I.D. Negulici”, oameni de cultură, scriitori, actori, artiÈ™ti fotografi, meÈ™teri populari, colecÈ›ionari sau studenÈ›i, pe atunci, de la UNArte È™i de la UNATC etc. Unii dintre ei ne privesc de dincolo. Avem acum prilejul să le trimitem aplauzele noastre.

ExpoziÈ›ia va fi deschisă în perioada august-septembrie 2020, putând fi vizitată începând cu data de 27 august – bineînÈ›eles, cu respectarea normelor legale È™i a restricÈ›iilor generate de situaÈ›ia actuală.

 

„Fără frică în noul an!” a fost urarea dintre ani a realizatorului acestei expoziÈ›ii (subsemnatul)Chiar că am avut È™i avem nevoie de curaj în acest an. Și de speranță.

2020-08-27

EVOCÄ‚RI

Sâmbătă 22 februarie 2020ora 11:30Galeria Arta din Câmpulung Muscel va fi gazda a două evocări.

Prima, intitulată Remember Egon Schiele. File dintr-un album de odinioară, este prilejuită de împlinirea a 130 de ani de la naÈ™terea pictorului. Proiectul, propus È™i realizat de artistul plastic Bob Nicolescu, cuprinde o trecere în revistă a biografiei, a etapelor artistice È™i a unora dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Schiele.

 

Egon Schiele – repere biografice

1890: Egon Schiele se naÈ™te la Tulln, lângă Viena.

1906: Se înscrie la Academia de Arte Frumoase de la Viena. În această perioadă, stilul îi este influenÈ›at de miÈ™carea artistică „Secesiunea Vieneză” È™i în special de Gustav Klimt.

1909: Pune bazele Neukunstgruppe (Grupul Noii Arte) È™i realizează o serie de desene, portrete È™i nuduri.

1910: Se împrieteneÈ™te È™i colaborează cu scriitorul È™i criticul de artă Arthur Roessler È™i cu colecÈ›ionarul Carl Reininghaus. Pictează peisaje simboliste È™i cu teme citadine.

1915: Se căsătoreÈ™te cu Edith Harms, căreia îi realizează numeroase portrete. Este mobilizat lângă Viena, la supravegherea prizonierilor de război. Continuă să picteze È™i să participe la expoziÈ›ii.

1916: Se mută la Viena, unde colaborează la revista Der Anbruch È™i plănuieÈ™te înfiinÈ›area unei asociaÈ›ii libere de artiÈ™ti, printre care Schönberg, Klimt È™i Altenberg.

1918: Secesiunea Vieneză îl invită să expună. Moare la 28 de ani, de gripă spaniolă.

Alături de Gustav Klimt și Oskar Kokoschka, este considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai artei plastice vieneze moderne.

 

Cea de-a doua evocare, cu titlul Tudor MuÈ™atescu (22 februarie 1903 - 4 noiembrie 1970). De 50 de ani tot împreună, marchează începutul unor manifestări dedicate împlinirii în acest an a unei jumătăți de veac de la „retragerea sa în culise”. Reîntâlnirea de ziua lui (22 februarie) îÈ™i propune spicuiri din paginile jurnalului său de Câmpulung, aflat în curs de apariÈ›ie. Proiectul a fost susÈ›inut încă de la început de Bogdan MuÈ™atescu, fiul dramaturgului, o parte apărând cu sprijinul acestuia în 2003, la Editura Ars Docendi, sub titlul Câmpulungul lui MuÈ™atescu.

„Când eram elev al gimnaziului «Dinicu Golescu» din Câmpulung, aveam – brodat cu fir de aur – numărul 123 pe gulerul înalt È™i È›anÈ›oÈ™ al vestonului de uniformă (…). Aveam, deci, o calitate precisă (elev) È™i o identitate însemnată, matematic, pe guler (123), pe care le regret astăzi, când – eliberat de ele – nu mă mai strigă decât trecutul la catalog.”

(Tudor MuÈ™atescu, însemnare din 18 februarie 1951)

 

 

            Vă aÈ™teptăm.

Ioan Crăciun

Director al Editurii Ars Docendi
Curator al Galeriei Arta


2020-02-18
expozitii mai vechi
Realizare si gazduire Web: Digital Cable S.A.