Lansare de carte (2010-09-26)

Claudiu Neagoe -"Arnăuţii din Ţările Române"

Lucrarea este structurată în patru părţi distincte. Prima, intitulată Consideraţii generale referitoare la organizarea militară a Ţărilor Române în „secolul fanariot”, relevă, în linii generale, situaţia politică şi militară a Ţărilor Române sub regimul turco-fanariot (1711/1716-1822). Cea de-a doua parte a lucrării, intitulată Arnăuţii în oştile Ţărilor Române din vremea domnilor fanarioţi, descrie pe larg această categorie de lefegii aflaţi în slujba fanarioţilor. De regulă aceştia formau garda personală a domnului, precum şi poterele trimise împotriva haiducilor şi a tâlharilor. Partea a treia, intitulată Rolul arnăuţilor în timpul evenimentelor de la 1821, scoate în evidenţă implicarea şi atitudinea îndoielnică, oscilantă, a acestor mercenari în cursul evenimentele extrem de agitate, violente chiar, petrecute în anul 1821. După ce i-au trădat pe domnii fanarioţi, stăpânii lor, arnăuţii au trecut de partea mişcării revoluţionare eteriste sau de partea răscoalei lui Tudor Vladimirescu, pentru ca mai apoi o parte dintre aceştia să treacă în slujba turcilor.

Istoria acestui corp militar se încheie în cea de-a patra parte, intitulată Ultimii arnăuţi din Ţările Române. După formarea oştirii pământene (1831), arnăuţii au încetat să mai formeze un corp militar. Îi mai întâlnim, totuşi, vreme de câteva decenii, pe străzile marilor oraşe, ca paznici şi slujitori ai agenţilor şi oficialilor străini sau ca însoţitori ai trăsurilor domneşti sau boiereşti, îmbrăcaţi în veşminte bogate şi multicolore şi  purtând arme la brâu.


Adrian Săvoiu - "Mânăstirea Nămăeşti în mărturisiri ale peregrinilor"



       Volumul adună pentru prima oară cele mai importante mărturii ale călătorilor români şi străini care au scris despre Mânăstirea Nămăeşti din zona Muscelului. Lucrarea se deschide cu prezentarea unor repere legate de istoricul şi descrierea mânăstirii. Acestea sunt urmate de însemnările celor care au trecut pe aici de-a lungul timpului.

Cea dintâi mărturie inclusă în volum datează din 1746 şi aparţine lui Neofit Cretanul, mitropolit al Ţării Româneşti. Urmează apoi însemnări ale unor călători englezi din secolul al XIX-lea precum James Henry Skene şi Mrs. Walker, care au fost traduse acum pentru prima dată în limba română. Ies în evidenţă paginile scrise de Théodore Margot, un francez stabilit în Muntenia în jurul anului 1840, care dovedeşte o foarte bună cunoaştere a realităţilor româneşti şi chiar scrie în limba română. Nu lipsesc, evident, impresiile unor peregrini români ca Alexandru Pelimon, C. D. Aricescu,  Petre Ispirescu, Nicolae Iorga, C.Rădulescu-Codin şi alţii.

În partea finală, volumul  este însoţit de o bogată iconografie care adună cvasitotalitatea cărţilor poştale ilustrate ce înfăţişează mânăstirea Nămăeşti (începând cu cea dintâi editată în 1900). Sunt reproduse, de asemenea, alte fotografii, desene şi litografii cu valoare de document.

fotografie
vizualizeaza galerie foto

video

Realizare si gazduire Web: Digital Cable S.A.