Theodor Aman – popas peste timp în Câmpulungul natal
Galeria Arta din Câmpulung Muscel găzduiește, începând cu data de 22 februarie 2022, expoziția AMAN – PICTORUL. Pagini de album, realizată cu sprijinul Muzeului Municipiului București, în structura căruia se află Muzeul „Theodor Aman”. Reproducerile expuse (după 30 din cele 167 de picturi din patrimoniul muzeului) au fost selectate din albumul Aman – pictorul. Repertoriul de pictură al Muzeului Theodor Aman, autor Greta Șuteu.
„Această lucrare se ocupă doar de pictorul Aman și doar de pictura aflată în muzeu, urmând ca în viitor să fie abordate și celelalte componente ale creației sale (grafică, sculptură, pictură murală, artă decorativă). Desigur, statutul de pictor este și cel care-l identifică în conștiința publică, dar casa lui, în care se află actualul muzeu, le dezvăluie vizitatorilor un om de cultură complex, cu o solidă educație, care se mișca cu grație printre diversele arte, de la pictură la sculptură, de la muzică la poezie…” (Greta Șuteu)
Theodor Aman (20 martie 1831 – 19 august 1891) a fost fondator și primul director al Școlii de Arte Frumoase din București (înființată în 1864), dar și coordonator al programelor expoziționale de început de la noi (Expozițiunile artiștilor în viață).
„Aman a produs o adevărată revoluție în epoca sa prin îmbrățișarea unei cariere artistice de neconceput în ochii conservatori ai societății locale, abia desprinsă din amorțeala fanariotă a portului giubelei și ișlicului.” (Adrian-Silvan Ionescu)
„Opera unui astfel de om formează cel mai interesant capitol din istoria începuturilor picturii la noi, căci Aman a fost mai mult decât un mare artist, a fost un deschizător de drumuri noi”. (George Oprescu)
Th. Aman s-a născut la Câmpulung Muscel, în casa așa-zisă a „condicarului județului”, din părinți aromâni: serdarul Dimitrie Aman (născut Dimitrie Mihali Dimo) și Despina (Pepica) Aman (născută Paris). Familia Aman, stabilită la Craiova, se refugiase aici în 1828, fugind din calea năvălirilor străine și a epidemiei de ciumă. Chiar dacă șederea la Câmpulung a durat doar câțiva ani, Aman se va întoarce de mai multe ori în Muscel pentru a picta peisaje și scene câmpenești. De aici, propunerea firească, urmată de acordul Muzeului Municipiului București de a sprijini organizarea expoziției la Galeria Arta, un popas al lui Aman peste timp în Câmpulungul natal, acum, la puțină vreme după împlinirea a 190 de ani de la naștere. La proiect s-au alăturat ca parteneri Societatea Culturală Aromână din București și Asociația Culturală „Nicu Hagi” din localitate, promotoare a valorilor armânești și muscelene.
Pe lângă peisaje, scene câmpenești și de gen, cu precădere din atelier, am ales pentru expoziție și câteva portrete cu semnificație specială și pentru autorul lor. Desigur, portretul Anei Aman, al doamnei Fălcoianu ș.a., dar și cele comandate de foarte apropiatul său colaborator, Carol Davila, în calitate de director al Eforiei Spitalelor Civile și fondator al Azilului Elena Doamna. E vorba despre portretele care, alături de cel al lui Carol Davila și de altele, s-au aflat în Sala donatorilor de la azil: al Elenei Cuza, al Mariei Davila (născută Marsile), prima soție a lui Davila, și al Anei Davila (născută Golescu-Racoviță), a doua sa soție, prima directoare a așezământului.
Chiar dacă nu fac obiectul albumului, am inclus în expoziție reproducerile a două vitralii ale clădirii Muzeului Aman, reprezentându-i, în viziunea pictorului, pe „Negru Vodă Basarab”, nume cu adâncă încărcătură istorică, legendară și emoțională, și pe „Doamna Marghita”, cum apar în unele texte istorice, sau „Radu Negru Basarab” și „Doamna lui Radu Negru”, cum apar pe vitralii.
Am alăturat reproducerilor de pe simeze un stand de expunere, unde, pe lângă albumul Aman – pictorul, se găsesc alte albume/monografii și piese de colecție – cartofilie, filatelie, medalistică –, apărute de-a lungul timpului, dedicate lui Theodor Aman.
