Lansare de carte

Claudiu Neagoe -"Arnăuții din Å¢ările Române"

Lucrarea este structurată în patru părți distincte. Prima, intitulată Considerații generale referitoare la organizarea militară a Å¢ărilor Române în „secolul fanariot”, relevă, în linii generale, situația politică și militară a Å¢ărilor Române sub regimul turco-fanariot (1711/1716-1822). Cea de-a doua parte a lucrării, intitulată Arnăuții în oștile Å¢ărilor Române din vremea domnilor fanarioți, descrie pe larg această categorie de lefegii aflați în slujba fanarioților. De regulă aceștia formau garda personală a domnului, precum și poterele trimise împotriva haiducilor și a tâlharilor. Partea a treia, intitulată Rolul arnăuților în timpul evenimentelor de la 1821, scoate în evidență implicarea și atitudinea îndoielnică, oscilantă, a acestor mercenari în cursul evenimentele extrem de agitate, violente chiar, petrecute în anul 1821. După ce i-au trădat pe domnii fanarioți, stăpânii lor, arnăuții au trecut de partea mișcării revoluționare eteriste sau de partea răscoalei lui Tudor Vladimirescu, pentru ca mai apoi o parte dintre aceștia să treacă în slujba turcilor.

Istoria acestui corp militar se încheie în cea de-a patra parte, intitulată Ultimii arnăuți din Å¢ările Române. După formarea oștirii pământene (1831), arnăuții au încetat să mai formeze un corp militar. Îi mai întâlnim, totuși, vreme de câteva decenii, pe străzile marilor orașe, ca paznici și slujitori ai agenților și oficialilor străini sau ca însoțitori ai trăsurilor domnești sau boierești, îmbrăcați în veșminte bogate și multicolore și  purtând arme la brâu.


Adrian Săvoiu - "Mânăstirea Nămăești în mărturisiri ale peregrinilor"



       Volumul adună pentru prima oară cele mai importante mărturii ale călătorilor români și străini care au scris despre Mânăstirea Nămăești din zona Muscelului. Lucrarea se deschide cu prezentarea unor repere legate de istoricul și descrierea mânăstirii. Acestea sunt urmate de însemnările celor care au trecut pe aici de-a lungul timpului.

Cea dintâi mărturie inclusă în volum datează din 1746 și aparține lui Neofit Cretanul, mitropolit al Å¢ării Românești. Urmează apoi însemnări ale unor călători englezi din secolul al XIX-lea precum James Henry Skene și Mrs. Walker, care au fost traduse acum pentru prima dată în limba română. Ies în evidență paginile scrise de Théodore Margot, un francez stabilit în Muntenia în jurul anului 1840, care dovedește o foarte bună cunoaștere a realităților românești și chiar scrie în limba română. Nu lipsesc, evident, impresiile unor peregrini români ca Alexandru Pelimon, C. D. Aricescu,  Petre Ispirescu, Nicolae Iorga, C.Rădulescu-Codin și alții.

În partea finală, volumul  este însoțit de o bogată iconografie care adună cvasitotalitatea cărților poștale ilustrate ce înfățișează mânăstirea Nămăești (începând cu cea dintâi editată în 1900). Sunt reproduse, de asemenea, alte fotografii, desene și litografii cu valoare de document.

Traditii populare in lume

Gheorghe Dican

Născut la 25.02.1960 în comuna Cernișoara, Jud. Vâlcea. Studii: Facultatea de Arte și Design Timișoara. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Membru al Clubului ROTARY. Membru al Fundației HAR (Habitat și Artă în România). Inițiator și organizator, împreună cu Alexandru Nancu și Luiza Barcan, al Expoziției Naționale „Arta în drum spre muzeu” (1999). Inițiator și organizator al Salonului de Sud. Organizator al Taberei „Art Campus” (1992, 1993, 1994, 1995). Inițiator și organizator al Simpozionului de sculptură „10 pentru Râmnic” (1997). Curator a peste 100 de expoziții la Galeriile Municipale Artex și la Muzeul de Artă Râmnicu Vâlcea. După 1989 colaborează la diverse ziare și reviste cu articole, grafică, caricatură, etc. Ilustrează cărți pentru copii, cărți de poezie, coperți de carte, etc. Inițiator și organizator, împreună cu Luiza Barcan și Alexandru Nancu, al Simpozionului Național „Tradiție și Postmodernitate” (2002), în urma căruia apare revista „Ianus” și setul de monografii "Biserici de lemn din Vâlcea". Organizează Simpozionul Național de pictură de la Brădișor – Vâlcea (edițiile 2005 și 2006) finalizat cu constituirea colecției de artă contemporană românească de la Grand Hotel Sofianu Râmnicu Vâlcea. Ilustrează ediția de colecție a  volumelor de versuri „Etic și estetic”, antologie de poezie românească alcătuită de scriitorul George Astaloș (2010).
Începând cu anul 2000, se ocupă în paralel și de vitralii.

Eugenia Enescu

Absolventă a Institutului de arte Plastice "Nicolae Grigorescu"în anul 1971 și Membră a Uniunii Artiștilor Plastici, Eugenia Enescu este mult mai prezentă pe simezele galeriilor europene decât în România. Oscilând între pictură și prelucrarea sticlei, artista și-a conturat un stil propriu remarcându-se prin finețe și suavitate. Fie că e vorba de pictură sau de sticlă, lucrările Eugeniei Enescu sunt ușor de remarcat pentru că au o strălucire internă care explodează la contactul cu privitorul.

Lansare de carte

 Ipostaze ale barocului  - Claudiu Neagoe

Lucrarea  reprezintă o încercare, credem noi reușită, de reconstituire a rolului estetic și social al artei baroce europene, din perioada secolelor XVI-XVIII. Rezultat al unui “proiect de cercetare” inițiat în cadrul cursului și seminarului de Istoria artei universale, ținut în anul universitar 2009–2010 la Universitatea din Pitești, Facultatea de Åžtiințe Socio-Umane, specializarea Istorie, lucrarea intitulată Ipostaze ale barocului european este structurată cronologic, ea conținând șase studii editate de profesorii și studenții anului III, care au fost direct implicați în acest proiect.

Instantanee din Câmpulung

Cenaclul "I.D.Negulici" împreună cu Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România au organizat la Câmpulung o tabără de creție dedicată pictorilor. au fost invitați să lucreze inspirați de decorul și peisajul muscelean pictori reprezentând localitățile care fac parte din ALZIAR dar și artiști plastici din Câmpulung. Rezultatul acestei tabere de creație a putut fi văzut la Galeria Arta unde au fost expuse o parte din lucrările realizate. Aceasta este o expoziție itinerantă pentru că lucrările vor fi expuse în mai multe orașe din România.