IZVOADE DE CRESTÄ‚TURI (2021-04-28)

Galeria Arta din Câmpulung Muscel găzduieÈ™te, începând de miercuri 28.04.2021, expoziÈ›ia Izvoade de crestături ale țăranului român. Adunate È™i lămurite de Al. Tzigara-SamurcaÈ™, desenate de U. Roguski. 
ExpoziÈ›ia conÈ›ine reproduceri după o parte din cele peste 400 de modele de crestături, obiecte È™i case din lemn prezentate în albumul cu acelaÈ™i nume.

Volumul era gândit să apară cu prilejul inaugurării noului local al Muzeului de Artă NaÈ›ională „de la Șosea”, a cărui piatră fundamentală fusese pusă în iunie 1912, muzeu avându-l ca fondator pe Alexandru Tzigara-SamurcaÈ™, istoric, etnograf, muzeolog È™i jurnalist cultural român, profesor la Universitatea din BucureÈ™ti, director al FundaÈ›iei Universitare „Carol I”. Atât construirea clădirii muzeului, cât È™i terminarea albumului au fost întrerupte din cauza războiului, publicaÈ›ia văzând lumina tiparului în 1928.

„Sculptura tărănească, ca toată arta noastră în genere, nu caută efecte surprinzătoare, dar lesnicioase; ea se reazemă pe principiile fundamentale ale geometriei ÅŸi, mulÅ£umindu-se cu nenumăratele combinaÅ£ii ce izvorăsc în mod firesc din aprofundarea acestor principii, nu face împrumuturi lăturalnice. Niciun izvod, din cele peste patru sute reproduse aici, nu se abate de la această regulă generală. ConsecvenÈ›a cu care s-au respectat normele geometrice, ca bază a întregii noastre ornamentaÅ£ii sculpturale, constituie tocmai superioritatea ÅŸi nobleÅ£ea ei.
Rigiditatea liniilor drepte ÅŸi mlădierea nu prea variată a celor frânte nu au împiedicat însă combinarea lor în atâtea motive deosebite, alcătuind tezaurul nostru, din care o parte numai este redată aici. Sobrietatea clasică a izvoadelor, ferite de orice amestec care ar fi putut să le turbure seninătatea, traduce admirabil gândul ÅŸi firea artiÅŸtilor executanÅ£i. Căci toate aceste motive cioplite 
în lemn nu sunt decât reflexul gândirii acelor artiÅŸti anonimi. (...)

Motivele publicate în album dovedesc marea bogăţie ÅŸi varietate a ornamenticei ţăranului român, punând în evdenţă strălucitele sale însuÅŸiri artistice. Ele au ÅŸi un caracter specific, putându-se cu înlesnire deosebi de ale altor neamuri, fără ca pentru aceasta toate izvoadele să poată fi considerate ca originale. Multe din motivele noastre se regăsesc ÅŸi la alte popoare: din Scandinavia până în Alpi. Desvoltarea motivelor primordiale ÅŸi mai ales coordonarea ÅŸi comasarea lor sunt însă proprii poporului nostru. Furci aÅŸa de mândre ÅŸi cu atât de bogată ornamentaÅ£ie nu se întâlnesc la niciun alt popor. Chiar bisericuÅ£ele noastre de lemn, care se aseamănă, mai mult decât casele, cu cele din Scandinavia ÅŸi cu cele de pe întreaga regiune de acolo până în Ucraina, au o înfăţiÅŸare proprie, care le distinge de ale celorlalte naÅ£iuni. Asemănările se datoresc, după cum s-a arătat, unui fond comun, sporit ÅŸi printr-o coabitare în vremuri străvechi. Abia în urmă neamurile despărÅ£indu-se, s-au individualizat în ţările unde s-au statornicit, ajungând la caracterele specifice de azi, ce alcătuiesc patrimoniul naÅ£ional al fiecărui popor.” (Alexandru Tzigara-SamurcaÈ™)

ExpoziÈ›ia va fi deschisă în perioada aprilie-mai 2021 È™i va putea fi vizitată cu respectarea restricÈ›iilor È™i reglementărilor legale pentru spaÈ›ii închise specifice perioadei de pandemie, aplicate È™i afiÈ™ate în clădirea care găzduieÈ™te È™i galeria.

Vă așteptăm.

Ioan Crăciun,
Director al Editurii Ars Docendi 
Curator al Galeriei Arta, realizator al expoziției

video

Introducere stire


Realizare si gazduire Web: Digital Cable S.A.