TATIANA IONIȚĂ

Galeria Arta din Câmpulung Muscel găzduiește, începând de sâmbătă 31.07.2021, ora 11.30, expoziția Descoperirea unei vocații. Studiul, recomandată și organizată de artiștii plastici Corina și Dragoș Petculescu.

Majoritatea lucrărilor din expoziție aparțin Tatianei Ioniță, al cărei efort plastic creator a generat inițiativa Corinei Petculescu de a propune și „a da nume” acestui eveniment.

Tatiana Ioniță s-a născut pe 2 septembrie 1949, la București, unde locuiște până în 2002, când se mută la Valea Popii (comuna Mihăiești). Atunci se declanșează și pasiunea dumneaei pentru desenul artistic, având un background serios în desenul cartografic. Din 2006, lucrează constant în creion și acuarelă, iar din 2015 în ulei. Tatiana Ioniță reprezintă cazul rar al creatorului care a debutat autodidact, dar care ține să se perfecționeze sub supravegherea unor profesioniști. Este de remarcat preocuparea sa pentru studiu, domeniile preferate fiind grafica și pictura, având nenumărate studii după maeștri.
            Demersul său artistic poate fi caracterizat prin talent, (auto)cunoaștere, perseverență, asumarea și convertirea suferinței în linie și culoare.
             În expoziție, lucrările sale sunt încadrate elegant și profesionist de cele ale soților Corina și Dragoș Petculescu.

Corina Petculescu este membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Artista este absolventă a Universității Naționale de Arte, secția Artă monumentală, clasa prof. Ion Grigore, promoția 1998.
Din 1996 și până în prezent a participat la cele mai importante expoziții de artă religioasă, conservare și restaurare, cu precădere la cele dedicate icoanei pe sticlă, domeniu în care s-a consacrat național și internațional.
A fost și este o prezență constantă la evenimentele organizate de Muzeul Național al Țăranului Român, începuturile colaborării cu prestigioasa instituție fiindu-i marcate de sprijinul regretaților Horia Bernea și Irina Nicolau.

Dragoș Petculescu este sculptor profesionist, fost asistent universitar la Universitatea  Națională de Arte București, bursier „Atelier Theodor Aman”, restaurator și colecționar.

În expoziție, deschisă în perioada iulie-august 2021, sunt prezente lucrări realizate în tehnicile: desen în creion și peniță, acuarelă și ulei.

Vă așteptăm.
Ioan Crăciun,
Curator al Galeriei Arta

EXPOZIȚIE IOAN POP PRILOG

Galeria Arta din Câmpulung Muscel găzduiește, începând de sâmbătă 29.05.2021, ora 12.00, expoziția de pictură a artistului plastic Ioan Pop Prilog, membru al Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Baia Mare.

Absolvent al Universității de Nord din Baia Mare, Facultatea de Arte, și al L’École Supérieure d’Art et Design, Reims, Franța, Ioan Pop Prilog a deschis numeroase expoziții personale, ultimele în 2021, la Curtea de Argeș și Râmnicu Vâlcea.

A participat la importante expoziții de grup și tabere de creație. Multe lucrări ale sale (pictură sau artă monumentală) se găsesc, în colecții particulare sau spații publice, în România și în străinătate (Austria, Franța, SUA, Elveția, Canada, Germania).

„Ioan Pop Prilog este un pictor cu vocația monumentalității, pânzele sale revendică spații largi și desfășurări care depășesc proporția umană. Plajele întinse ale culorilor luminoase și dinamica structurilor compoziționale generează efecte spațiale caracteristice exploziei și imploziei spațiului. Descoperim o plutire, o suspendare a maselor în contrast cu haloul cromatic al luminii. Dinamica turbionară a structurilor abstracte imprimă spațiului plastic o dinamică în plină desfășurare spre un maxim cu tendințe centripete sau centrifuge.

Atunci când abstractul se coagulează în forme recognoscibile descoperim crâmpeie din întregul unor aripi. Estetica fragmentului evocă simbolic un univers al îngerilor și al măiastrelor, iar sentimentul spațialităților infinite se apropie de înțelesurile multiple ale semnificațiilor religioase.

Prin această fantă a interpretării, artistul relaționează bizantinismul cu contemporanul și spiritul religios cu cel științific. Îngeri și lumină, aripi și înălțare, măiastre și transparență, materie și antimaterie, sunt ingredientele căutate spre reprezentare de Ioan Pop Prilog. Heruvimii de lumină tranzitează spațiul plastic, iar umbrirea lor rămâne imortalizată în pânză.” (Gazeta de Maramureș, Vasile Duda – istoric de artă)

În expoziția actuală sunt reunite lucrări recente, reprezentative pentru ultima perioadă de creație a artistului.

La deschidere va fi prezentă Luiza Barcan, critic și istoric de artă.

Expoziția va fi deschisă în perioada mai-iunie 2021 și va putea fi vizitată cu respectarea restricțiilor și reglementărilor legale pentru spații închise specifice perioadei de pandemie, aplicate și afișate în clădirea care găzduiește și galeria.

Vă așteptăm.

Ioan Crăciun,

Director al Editurii Ars Docendi

Curator al Galeriei Arta

IZVOADE DE CRESTĂTURI

Galeria Arta din Câmpulung Muscel găzduiește, începând de miercuri 28.04.2021, expoziția Izvoade de crestături ale țăranului român. Adunate și lămurite de Al. Tzigara-Samurcaș, desenate de U. Roguski. 
Expoziția conține reproduceri după o parte din cele peste 400 de modele de crestături, obiecte și case din lemn prezentate în albumul cu același nume.

Volumul era gândit să apară cu prilejul inaugurării noului local al Muzeului de Artă Națională „de la Șosea”, a cărui piatră fundamentală fusese pusă în iunie 1912, muzeu avându-l ca fondator pe Alexandru Tzigara-Samurcaș, istoric, etnograf, muzeolog și jurnalist cultural român, profesor la Universitatea din București, director al Fundației Universitare „Carol I”. Atât construirea clădirii muzeului, cât și terminarea albumului au fost întrerupte din cauza războiului, publicația văzând lumina tiparului în 1928.

„Sculptura tărănească, ca toată arta noastră în genere, nu caută efecte surprinzătoare, dar lesnicioase; ea se reazemă pe principiile fundamentale ale geometriei și, mulțumindu-se cu nenumăratele combinații ce izvorăsc în mod firesc din aprofundarea acestor principii, nu face împrumuturi lăturalnice. Niciun izvod, din cele peste patru sute reproduse aici, nu se abate de la această regulă generală. Consecvența cu care s-au respectat normele geometrice, ca bază a întregii noastre ornamentații sculpturale, constituie tocmai superioritatea și noblețea ei.
Rigiditatea liniilor drepte și mlădierea nu prea variată a celor frânte nu au împiedicat însă combinarea lor în atâtea motive deosebite, alcătuind tezaurul nostru, din care o parte numai este redată aici. Sobrietatea clasică a izvoadelor, ferite de orice amestec care ar fi putut să le turbure seninătatea, traduce admirabil gândul și firea artiștilor executanți. Căci toate aceste motive cioplite în lemn nu sunt decât reflexul gândirii acelor artiști anonimi. (...)

Motivele publicate în album dovedesc marea bogăție și varietate a ornamenticei țăranului român, punând în evdență strălucitele sale însușiri artistice. Ele au și un caracter specific, putându-se cu înlesnire deosebi de ale altor neamuri, fără ca pentru aceasta toate izvoadele să poată fi considerate ca originale. Multe din motivele noastre se regăsesc și la alte popoare: din Scandinavia până în Alpi. Desvoltarea motivelor primordiale și mai ales coordonarea și comasarea lor sunt însă proprii poporului nostru. Furci așa de mândre și cu atât de bogată ornamentație nu se întâlnesc la niciun alt popor. Chiar bisericuțele noastre de lemn, care se aseamănă, mai mult decât casele, cu cele din Scandinavia și cu cele de pe întreaga regiune de acolo până în Ucraina, au o înfățișare proprie, care le distinge de ale celorlalte națiuni. Asemănările se datoresc, după cum s-a arătat, unui fond comun, sporit și printr-o coabitare în vremuri străvechi. Abia în urmă neamurile despărțindu-se, s-au individualizat în țările unde s-au statornicit, ajungând la caracterele specifice de azi, ce alcătuiesc patrimoniul național al fiecărui popor.” (Alexandru Tzigara-Samurcaș)

Expoziția va fi deschisă în perioada aprilie-mai 2021 și va putea fi vizitată cu respectarea restricțiilor și reglementărilor legale pentru spații închise specifice perioadei de pandemie, aplicate și afișate în clădirea care găzduiește și galeria.

Vă așteptăm.

Ioan Crăciun,
Director al Editurii Ars Docendi 
Curator al Galeriei Arta, realizator al expoziției

Gheorghe Paulian

TUDOR MUȘATESCU

Intro CategorieÎn 2020 s-au împlinit 50 de ani de la ieșirea (oficială) din scenă a lui Tudor Mușatescu, el rămânând însă mereu printre noi, luminos, mai viu ca oricând.

Anul acesta, începând din 22 februarie, ziua sa de naștere, la Galeria Arta din Câmpulung Muscel îl puteți reîntâlni prin intermediul unei mini-expoziții cu documente inedite și al unor fotografii și pagini de jurnal.

Ioan Crăciun,
Director al Editurii Ars Docendi
Curator al Galeriei Arta

CORINA PETCULESCU

Galeria Arta din Câmpulung Muscel găzduiește, începând de sâmbătă 12.12.2020, expoziția Izvoade sau cum ia naștere icoana pe sticlă.
Expune Corina Petculescu, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Artista este absolventă a Universității Naționale de Arte, secția Artă monumentală, clasa prof. Ion Grigore, promoția 1998.
Din 1996 și până în prezent a participat la cele mai importante expoziții de artă religioasă, conservare și restaurare, cu precădere la cele dedicate icoanei pe sticlă, domeniu în care s-a consacrat național și internațional.
A fost și este o prezență constantă la evenimentele organizate de Muzeul Național al Țăranului Român, începuturile colaborării cu prestigioasa instituție fiindu-i marcate de sprijinul regretaților Horia Bernea și Irina Nicolau.

„Corina Petculescu, iconar cu un solid background artistic, este unul dintre puținii care recuperează meșteșugul icoanei, întorcându-se cu fidelitate la canon și la modelele vechilor școli de iconari din Transilvania: Savu Moga, Matei Å¢îmforea, Ioan Pop, centrul de la Nicula, și reconstituie suportul original al icoanei folosind glaja, sticla manufacturată prin suflare, profile de rame și tipare vechi, izvoade desenate direct după icoanele originale. Atelierul său este dublat de colecția personală de artă țărănească, imaginând un spațiu în care obiectul de patrimoniu alături de obiectul creat și de cel cotidian construiesc o relație armonioasă într-o locuire transfigurată de puterea imaginii sacre. (…) Cămășile femeiești, zgărdanele, scoarțele de Maramureș, icoanele pe glajă, sumanele de Bucovina, înfundate în lăzi de zestre, stând pe podea sau pe perete lângă desenele Mariei, toate poartă cu ele câte o poveste și o istorie de cel puțin 25 de ani, de când au început să fie așezate împreună.” (Lila Passima, site MȚR)

„Izvodul este modelul, manuscrisul, originalul pe care îl folosește iconarul atunci când începe desenul unei icoane pe sticlă. Putea fi transmis sau moștenit. Sursele inspirației iconarilor din trecut erau litografiile, frescele din biserici sau imaginația/creativitatea fiecăruia dintre ei, în funcție de talent și pricepere. Izvodul în sine este desenul în creion pe o hârtie mai subțire, care ulterior, prin ungerea cu ulei, devine transparentă. Este ideal să fie rezultatul unui studiu, chiar după o icoană veche (cea mai bună documentare se face într-un muzeu) sau după o imagine a unei icoane vechi reproduse într-un album de artă. (…) Respect canonul, pentru că și icoana pe sticlă are un canon, ca și icoana pe lemn. Are un duh al ei… Ce înseamnă practic canonul în icoana pe sticlă? Dacă respecți izvodul icoanei vechi, ai respectat canonul.” (Corina Petculescu)

Expoziția, compusă din izvoade, icoane pe sticlă și elemente de mobilier țărănesc pictat, va fi deschisă în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021. Vizitarea ei se face cu respectarea restricțiilor și reglementărilor legale pentru spații închise, specifice perioadei de pandemie, aplicate și afișate în clădirea care găzduiește și galeria.

Ioan Crăciun,
Director al Editurii Ars Docendi
Curator al Galeriei Arta